Viştea Mare – versantul nordic


Moldoveanu este cel mai înalt vârf din România. Acest lucru îl ştie toată lumea.

Mulţi sunt şi cei care ajung pe acest vârf, lăsând câte o “dovadă” personalizată pe acolo: drapele, cruci, plăcuţe, monezi, ecusoane, poezii…

Rutele cele mai frecventate şi cunoscute, sunt cele care vin pe creasta principală, dinspre cabana Sâmbăta (est) sau dinspre cabana Podragu (vest).

De asemenea, se mai poate ajunge pe Moldoveanu urcând dinspre nord, pe valea Viştea Mare (cea mai scurtă variantă de acces) prin Portiţa Viştei sau dinspre sud (direct pe vârf).

Toate traseele amintite mai sus sunt de drumeţie, amenajate ca atare. Dar vârfurile îngemănate Moldoveanu – Viştea Mare, ca şi alte câteva vârfuri din Făgăraşi, pot fi urcat şi pe trasee mai tehnice, de alpinism, interesante şi atractive iarna/primăvara pentru cei care doresc “să butoneze” la doi pioleţi, mobile, căţărare mixtă şi altele similare… Vara, traseele sunt mai puţin atractive şi chiar neinteresante, roca fiind friabilă.

Versantul nordic al vf. Viştea are trei linii clare de acces spre vârf (de la stânga la dreapta):

- culoarul estic (40/50 grade, zăpadă);

- muchia “La Bold” (M3/M4, mixt);

- culoarul central (40/50 grade, zăpadă);

Cele două culoare sunt accesibile doar în condiţii bune de zăpadă – betonată şi risc scăzut de avalanşă.

Muchia “La Bold” este accesibilă cam tot sezonul, riscul de avalanşă fiind mai redus (nu şi pe traseul de acces la bază însă!).

Muchia “La Bold” (M3/M4, F+, 500m)

Traseul acesta este unul din puţinele linii mai sigure, ce permite accesul în creasta principală, iarna, dinspre valea Viştea Mare. Fără a fi dificil, traseul are o diferenţă destul de mare de nivel (500m), este integral cu mobile şi expus la vânt/viscol. Să nu uităm totuşi, că suntem la cea mai mare altitudine din România!

Traseul este atractiv nu prin dificultate (peretele nu este vertical), cât prin locaţie – ce aminteşte oarecum de Alpi şi punct final – cel mai înalt vârf din România. Este un loc “de joacă” foarte plăcut!

Premiera a fost făcută în ianuarie 1991 de Andrei Beleaua şi Mircea Rusu. Ei au apreciat traseul la gradul 1B/2A, dar personal consider că este ceva mai uşor. Cred că şi-au spus cuvântul evoluţia echipamentului tehnic şi condiţiile meteo.

Acces

În funcţie de sezon, în “tabăra de bază” din căldarea inferioară a văii se ajunge pe picioare, rachete sau schiuri. De acolo unde avem montate corturile (atenţie la curgerile de zăpadă de pe versanţi!), urcăm direct în căldarea superioară, pe lângă fundaţia fostului refugiu. Ţinem uşor spre dreapta (în sensul de urcare), pe o linie imaginară ce coboră direct din zona compactă stâncoasă aflată mai sus.

Dacă alegem o linie mai la stânga (ruta de drumeţie, acum mascată sub zăpadă), suntem expuşi la avalanşele ce pot curge din perete – pe culoarul estic sau din Portiţa Viştei, pe multele vâlcele ce coboară din creasta principală.

Dacă alegem o linie prea mult în dreapta, suntem expuşi la avalanşele ce pot curge din culoarul central al peretelui sau din căldarea glaciară de sub versantul estic al vf. Ucişoara.

Tot traseul poate fi parcurs în paralel, de o echipă cu experienţă, regrupându-se doar atunci când se epuizează materialele de protecţie sau pentru o pauză de odihnă/foto.

În acest mod, se câştigă multe lucruri: toţi se caţără în acelaşi timp, nimeni nu îngheaţă în regrupări şi per total, se merge mai rapid.

Ca ghid ce merg constant cu clienţi (români sau străini) pe trasee de alpinism, folosesc această tehnică des, ceea ce-mi permite ca împreună cu alţi 3/4 coechipieri, să merg aproape la fel de repede  ca o echipă de 2 alpinişti, dar mult mai în siguranţă decât nelegaţi în coardă.

Bineînţeles, această tehnică se aplică doar acolo unde este cazul, nu peste tot.

Dezavantajele constau într-o asigurare ceva mai precară, în caz de alunecare (compensată de ghid printr-o atenţie sporită şi alte câteva reguli!) precum şi permanenta coordonare între coechipieri.

Prima treime

Intrarea în traseu se face direct, de la punctul cel mai de jos al stâncilor (aprox. 2.000m alt.), pe o creastă cu perne de iarbă, în care pioleţii se agaţă foarte bine. Traseul merge liniar şi după aproximativ 100m şi două pasaje tehnice mai interesante, se curbează uşor spre stânga.

Creasta se culcă puţin, şi apar câteva turnuri stâncoase ce pot fi urcate direct sau ocolite pe la bază. În această zonă, pe partea dreaptă apare o altă creastă, mai simplă, între ele aflându-se un mic culoar.

A doua treime

După depăşirea câtorva turnuri stâncoase, ieşim pe o brână orizontală, în mijlocul căruia se află un ţanc izolat. Loc plăcut de odihnă şi regrupare.

Traseul continuă cu o zonă mai frământată şi friabilă – primăvara, urmată de o muchie îngustă, în urcare, fără mari probleme tehnice dar şi şi fără posibilităţi de protecţie.

La aproximativ 2.400m altitudine atingem brâna largă ce taie versantul, pe sub peretele final.

De aici, în caz de necesitate, ne putem retrage în stânga sau dreapta.

Ultima treime

Din brâna peretelui, unde iarăşi se poate regrupa comod, ne orientăm uşor spre dreapta, pentru a intra pe un vâlcel a cărei intrare este invizibilă de jos, fiind mascată de o muchie stâncoasă. Alegem această variantă dacă dorim să ieşim direct pe vârful Viştea Mare (2.527m).

În caz contrar, din brână se mai poate ieşi pe un vâlcel uşor în stânga, care ne scoate mai rapid în poteca turistică bandă roşie, la 10/15 minute sub vârf.

Retragerea

Din Viştea Mare, pe poteca turistică de vară (acum sub zăpadă), se ajunge relativ uşor pe vf. Moldoveanu. Trebuie doar ceva atenţie la cornişe.

Pentru a ne întoarce la baza peretelui, coborâm în portiţa Viştei de unde, în funcţie de zăpadă, ne alegem ruta cea mai bună de coborât în căldare.

Dacă zăpada şi experienţa ne permite, cu tehnica vidrei se poate ajunge foarte rapid (10/15 minute) înapoi la corturi, în căldarea inferioară.

About these ads

17 Responses to Viştea Mare – versantul nordic

  1. Gabriel spune:

    F.f.faina descrierea traseului…Chiar mi s-a facut dor de iarna si de-o tura,in felul celei povestite.

    Poate ca la iarna, daca organizati traseul acesta, m-as bucura si eu, live, de-o asa faina tura, basca ca ar “iesi in carti” si Vf.Moldoveanu, facut iarna:)

    Cu respect,
    Gabriel

  2. Adi V. spune:

    Salut, ce insemna F+ ca si cotatie?, facile cumva?!

    • Marian spune:

      Salut Adi,

      F+ înseamnă “facil” într-adevăr.
      Personal, prefer să adaptez cotaţia alpină franceză (F/PD/DD) la terenul românesc, acolo unde este cazul. Mi se pare mai relevantă.

  3. luti spune:

    a doua fotografie , aceea cu cele 3 variante de abordare este facuta din zona refugiului Vistea ?

    • Marian spune:

      Salut Luţi,

      toate pozele sunt făcute din valea Viştea Mare, cu versantul nordic.
      Ref. Viştea este pe creastă, cu vedere spre versantul estic (clasicul trapez).

  4. Alex spune:

    Foarte interesant!
    Când am “să mai cresc” sper să fac şi eu asemenea abordări de ascensiune spre culmi măreţe.

  5. Marius spune:

    Fain …
    Marian, se pare ca atunci cand mai faci astfel de trasee… trebuie sa “strigi” in mai multe directii :)
    Cu respect,
    Marius.

  6. salut Marian!
    interesanta descriere cu Muchia La Bold,probabil singura din tot internetul…
    abia astept sa o urc si eu prin toamna asta.
    salutari din Bucuresti!

  7. Andrei Beleaua spune:

    Buna ziua,
    Am citit cu placere descrierea voastra si m-am bucurat ca tineri alpinisti au placerea sa se catere in astfel de trasee, unde predomina mai mult muntele decat dificultatile tehnice! Totusi raman la parerea ca nu am supraevoluat dificultatea traseului (chiar daca n-om fi avut noi in picioare “fiare” cu nume celebre) , o spun fara nici un fel de orgoliu, ma gandesc doar la cei care vor sa-l parcurga iarna, obligati fiind sa “tzina” linia muchiei, a se vedea descrierea si poza din Muntii Fagarasului pag. 54 sus. Asa cum am spus in carte traseul e de “bagat” in seama fiind cea mai sigura si directa “cale” de acces pe timp de iarna spre varfurile Vistea Mare si Moldoveanu. Altfel desigur ca se poate lua pe oriunde in abrupt…cu pasaje “tres facile” ca tot suntem francofoni…!
    Vreme buna si ture faine,
    Andrei

  8. Alin Ciula spune:

    Lamuriti-ma si pe mine va rog care ar fi ‘tehnica vidrei’…
    Imi doresc sa revad Moldoveanu iarna!

  9. Marius Florea spune:

    Buna Marian, am ochit de mult acest traseu dupa ce am citit aceasta postare. Suntem un grup de speologi din Oradea care facem si alpinism. Am dori in acest weekend, 1-3 aprilie 2011 sa incercam traseul. Rugamintea mea catre tine este, daca ne poti ajuta cu o lista a materialelor necesare.

    Multumesc anticipat

    P.S. m-am gandit sa sun inainte si la Salvamont Sibiu sa intreb de starea zapezii.

    • Marian spune:

      Salut Marius,
      traseul nu are nici un fel de protecții pe el (pitoane).
      Voi trebuie să vă montați tot, atât în zona de stâncă, cât și pentru eventualele pasaje de zăpadă/gheață.

      Personal, am parcurs traseul concomitent cu alți trei alpiniști, regrupând doar ocazional, pentru poze și pauze. Primele lungimi sunt mai verticale, ultimele lejere.
      Nu știu ce nivel de experiență aveți, dar pe lângă echipamentul standard pentru ture de alpinism iarna (cască, ham, colțari, piolet/pioleți tehnici), mai aveți nevoie de protecții mobile (câteva nuci medii + frienduri), 1-2 ancore de zăpadă și 2-3 pitoane pe care secundul le recuperează. Ca peste tot în Făgărași, o să folosiți cu succes și numeroase bucle de chingă/coardă pe după țancuri.
      Capul de coardă ar fi bine să meargă la doi pioleți, secundul nu are neapărat nevoie de 2 pioleți.

      Unde vreți să dormiți?
      Dacă la refugiul nou construit – mult prea jos – ar trebui să plecați devreme. Se poate și la cort, mai aproape de baza treptei glaciare, dar trebuie mare atenție la avalanșe – curg niște chestii uriașe pe acolo!

      În afară de probleme tehnice efective (puține) și riscul de avalanșă (relativ expus – depinde de starea zăpezii), mai depindeți și de condițiile meteo (vântul și frigul), care la 2.500m alt. nu sunt lucruri de ignorat.

      tură faină!
      În zona Viștea, acționează Salvamont Victoria, nu Sibiu.

      • Marius Florea spune:

        Buna Marian, sunt Marius Florea care ti-a cerut in martie, detalii despre muchia La Bold. N-am primit notificare pe mail despre raspunsul tau asa ca abia acum l-am citit. N-am apucat sa MULTUMESC! Pana la urma in acel weekend de aprilie am fost la schi la Balea.
        Dar ramane clar in plan acest traseu, probabil in toamna! Mersi.

  10. Boloni Szabolcs spune:

    Las un link la un album de fotografii, pentru toti care o sa fie tentati sa aleaga o varianta la vest de muchia “LaBold” , varianta care din pacate nu te fereste in unele portiuni de pericolul de avalansa iar noi nu am reusit sa iesim in creasta. Comentarii gasiti sub poze.

    https://picasaweb.google.com/108338196465919810963/ValeaSiPereteleVistei#

    Cu stima,
    Boloni Szabolcs

  11. Catalin spune:

    Salut, am fost in 2006 la cursurile de alpinism de iarna organizate de tine. As vrea sa stiu cam la ce altitudine este refugiul din Valea Vistea, cam la ce distanta (timp) de intrarea in traseu? Reprezint un grup de 4 prieteni din Iasi si o sa incercam acest traseu in jurul datei de 7 ianuarie, in functie de conditiile meteo si starea zapezii. Multumim pentru descriere, cautam o abordare cat mai sigura si rapida catre Vf. Moldoveanu iarna.

    • Marian spune:

      Salut Catalin

      nu stiu la ce altitudine se află noul refugiu din v. Vistei.
      Știu doar că este la limita pădurii (în pădure), ceea ce înseamnă că este destul de departe, pentru a fi folosit ca bază de plecare pentru traseele de alpinism din căldarea superioară a văii.

      Pe uscat, de la limita pădurii mai faci vreo oră – două, până începi să urci în căldarea finală, spre baza peretelui.
      Iarna, poți să dublezi acest timp, mai ales pe zăpadă moale, fără schiuri/rachete.

      Nu am înțeles exact logica amplasării refugiului acesta, în locația actuală – probabil există una.
      Dar cred că nu s-a avut în vedere să fie o bază pentru traseele de alpinism

      tură faină!

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

%d bloggers like this: