Corzile de alpinism ude

(www.rucksack.ro)

Despre conferinţa specialiştilor în domeniul corzilor, ce a avut loc la Torino în 8-9 martie 2002, am scris în revista ALPIN info, la momentul respectiv. Tot în această revistă am publicat şi o parte din concluziile întâlnirii.

Deşi au trecut ceva ani de atunci, am observat că nici acum multe lucruri nu sunt cunoscute prea bine în România… Aşa că am decis traducerea şi publicarea aici, a unui material sinteză rezultat în urma acelui congres mondial, material ce este acum disponibil publicului larg, în limba engleză, pe site-ul federaţiei internaţionale de alpinism.

Concluzii ale conferinţei pe tema corzilor de alpinism

(Torino, 8-9 martie 2002)

Conferinţa a fost organizată de Clubul Alpin Italian, sub auspiciile UIAA. În cadrul ei, au fost prezentate mai multe studii ştiinţifice, inclusiv modele matematice ale metodelor de filare şi modele analitice ale corzilor de alpinism.

Absorbţia apei în polimeri este astăzi mult mai bine înţeleasă decât 30 de ani în urmă, când testele au stabilit că atunci când sunt ude, corzile îşi pierd o mare parte din performanţele lor (dinamice!). Astăzi se ştie că apa determină plastifierea nylonului, schimbându-i proprietăţile fizice şi mecanice.

Date concrete despre nylon (polimeri)

–       Adaosul de apă slăbeşte structura materialului, având un efect similar cu topirea;

–       Proprietăţile fizice şi mecanice ale nylonului se modifică o dată cu temperatura şi umiditatea;

–       Testele efectuate cu corzile ude sunt similare celor cu corzile uscate, la temperaturi de 70-80 grade Celsius;

Date concrete despre corzi

–       Rezistenţa corzilor este dată, în principal, de miez (toroane);

–       Pentru a creşte performanţele dinamice ale corzii, se reduce grosimea tecii şi se creşte grosimea miezului (nr. de toroane);

–       Rezistenţa la uzură a corzii, este mai mult sau mai puţin proporţională cu grosimea tecii;

–       O coardă cu mantaua mai groasă este mai dură şi rezistă mai bine la abraziune şi tăiere, fiind mai puţin suplă şi cu o rezistenţă mai mică în nod;

De ce corzile au devenit mai subţiri dar rezistă mai bine la căderi

Cu jumătate de secol în urmă, o coardă de 11mm grosime rareori rezista la două căderi. Acum se folosesc în mod constant corzi de 9,5mm ce rezistă la 8 căderi;

Ce s-a modificat:

–       Firul textil: se utilizează materiale şi metode de producţie mai bune, fiind crescut şi controlul calităţii;

–       Ţesătura: se folosesc metode îmbunătăţite de ţesătură, scurtare şi uscare;

–       Se utilizează maşini de ţesut mai performante;

–       S-au îmbunătăţit cunoştinţele cu privire la îmbinarea dintre manta şi toroane;

Efectul soarelui asupra corzilor dinamice

–       Anumite corzi se decolorează, altele nu;

–       Există o relaţie directă între decolorarea corzilor şi proprietăţile mecanice ale corzilor: cu cât sunt mai decolorate, cu atât sunt mai degradate;

–       Toroanele se degradează într-un mod mai uniform şi mai lent decât mantaua;

–       O degradare relativă mică a proprietăţilor mecanice ale filamentelor textile (o reducere cu 10% a rezistenţei la rupere şi alungire) corespunde unei reduceri notabile a numărului de căderi la care rezistă coarda (cu 50%);

–       Valoarea forţei de impact nu este afectată;

Când să se scoată o coardă din uz

Se ştie că factorii principali care uzează o coardă sunt:

–       Frecarea de stâncă;

–       Uzura mecanică (cu dispozitivele de filare şi rapel);

–       Praful şi microcristalele ce pătrund prin manta;

–       Numărul de metri căţăraţi (nu durata de folosire!);

Principalul inamic al corzii este frecarea, care este foarte intensă la rapel şi în manşe, fiind amplificată de noroi şi frecarea inevitabilă de stâncă. Anumite dispozitive de rapel uzează mai mult coarda decât altele.

De exemplu, după 50 de rapeluri cu un opt de rapel, rezistenţa dinamică a corzii este redusă cu 1/3.

În mod evident, uzura corzilor este mai intensă pe granit decât pe calcar.

Studiile actuale confirmă informaţiile deja cunoscute: după 5.000m urcaţi pe stâncă, rezistenţa dinamică a corzi este redusă la jumătate şi după încă 6.000m căţăraţi, se reduce la 1/3;

Despre eventualele beneficii ale tratamentelor corzilor (durably waterproof, improved, abrasion resistance and durability, etc.)

De la început trebuie ştiut că nu există nişte procedure standard, fiecare producător realizând aceste tratamente după reguli proprii.

De asemenea, nu există nici un test acceptat internaţional, care să măsoare rezistenţa corzilor de alpinism la abraziune sau la apă şi în aceste condiţii, nu se pot face comparaţii.

Fără îndoială, există tratamente şi tehnologii ce reduc absorbţia de apă iar comportamentul acestora în timp, se presupune că este bună.

Noi direcţii pentru viitor

–       Găsirea de metode pentru a menţine rezistenţa dinamică a corzilor în mediu umed;

–       Creşterea rezistenţei la muchii (sharp edges);

–       Dezvoltarea de noi fibre (poliamide). Asta se va întâmpla doar dacă apar solicitări şi din alte domenii, pentru că industria corzilor foloseşte o cantitate insignifiantă din producţia globală de nylon

Prof. Luigi Costa

Dipartimento di Chimica IFM

Via Giuria 7 10125, Torino Italy

Publicitate