Expunerea la soare pe munte. Partea întunecată a luminii*


Razele de soare nu sunt doar elixirul vieții. Ele pot duce la leziuni ireversibile ale pielii – și în cel mai rău caz, chiar la cancer de piele. Despre acest lucru vreau să vorbesc în acest articol.

Ca pasionați de munte, amatori sau profesioniști, suntem deosebit de expuși acestui risc, în cazul alpiniștilor combinându-se mai multe elemente cheie: mersul frecvent în aer liber expuși la soare, în aerul mai rarefiat de altitudine și pe zăpadă iarna sau ghețari permanenți, în munții înalți.

Partea bună este că protejarea noastră nu este atât de dificilă.

Am scris acest articol pentru că eu însumi sunt o persoană cu pielea tip 2 și alunițe, în categorie de risc și care lucrează între 100-150 de zile/an expus la soare în aer liber sau pe munte.

Din păcate, în limba română nu am găsit nici un articol dedicat potențialelor problemele de piele în rândul practicanților outdoor și cu atât mai puțin un index UV pentru zonele montane din Carpați.

Pentru a scrie acest articol am folosit și compilat mai multe articole și surse de informații în lb. română, engleză și germană. Am încercat să-l păstrez cât mai simplu posibil, pe înțelesul tuturor cititorilor români și fără mari divagații științifice.

O scurtă bibliografie găsiți la finalul articolului, de unde am preluat și o parte din imaginile/desene folosite.

Lectură plăcută și sper ca acest material să vă fie de folos pentru acest sezon de vară și oricând!

Află mai multe despre cine sunt eu și în ce calitate am scris acest articol.

La +7.000m altitudine pe vf. Khan Tengri, Tian Shan, Asia Centrală

Ce ar fi viața noastră fără razele soarelui? Soarele ne oferă lumină, căldură și bunăstare. Lumina favorizează formarea vitaminei D, care este necesară pentru construirea și menținerea oaselor. Pe scurt: avem nevoie de soare.

Dar ar trebui, de asemenea, să ne putem bucura de soare fără regrete. Printre numeroasele pericole ale alpinismului, radiațiile ultraviolete la altitudine rămân subestimate pentru că noi – oamenii, nu le putem percepe, nu avem un organ senzorial pentru razele UV, iar efectele negative apar cu un decalaj considerabil de timp, la bătrânețe, când sunt ireversibile.

Protecția solară nu este importantă doar când suntem în timpul liber, în vacanță. Un rol la fel de important joacă și expunerea la radiațiile UV în timpul muncii, a activității profesională în aer liber, a ceea ce facem pe tot parcursul vieții, de obicei. De exemplu pe un șantier de construcții din zona urbană, în grădină sau, într-o măsură chiar mai mare pe munte, ca ghid montan.

Scurt istoric

După descoperirea razelor ultraviolete (UV pe scurt) de către fizicianul german Johann Wilhelm Ritter (1801), accentul a fost inițial pus pe aspectul pozitiv pentru sănătate al luminii solare și, prin urmare, al luminii ultraviolete.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, au fost construite marile hoteluri ale cunoscutelor stațiuni de sănătate de mare altitudine, cum ar fi Davos (de exemplu, Schatzalp, devenit celebru în cartea ”Muntele vrăjit” al lui Thomas Mann). În 1903, danezul Niels Finsen a primit Premiul Nobel pentru medicină pentru tratarea tuberculozei cutanate cu ajutorul razelor UV.

Ca urmare, sporturile montane, de schi și nautice au devenit din ce în ce mai populare mai ales în Europa vestică iar expunerea la UV a oamenilor, în special în timpul liber, a crescut rapid. De asemenea, tot relativ rapid a apărut și nevoia unei protecții eficiente a pielii, în special împotriva problemelor acute: arsurile solare.

Încă din 1922, adică acum 100 de ani, chimistul Josef Maria Eder, născut în Krems, a inventat, împreună cu Leopold Freund, prima cremă de protecție „Antilux”.

După o arsură solară pe Piz Buin, chimistul din Vorarlberg Franz Greiter a dezvoltat în 1938 o cremă protectoare, care începând cu 1946 a fost vândută în întreaga lume și sub denumirea Piz Buin (în Germania, în 1933 a apărut unguentul Delial al filialei Bayer Drugofa, iar în Franța, în 1936, a apărut pe piață Ambre Solaire al fondatorului L’Oreal, Eugene Schueller).

Ceva ani mai târziu, Franz Greiter a fost cel care a introdus noțiunea de ”factor de protecție solară” (1962) ca indicator pentru eficiența cremelor solare. Această măsură s-a generalizat și impus câțiva ani mai târziu (1966), când a fost utilizată de Stiftung Warentest pentru a măsura și evalua produsele de protecție solară începând din acel moment.

În paralel cu îmbunătățirea metodelor de protecție însă, a crescut expunerea generală la UV. Acest lucru s-a datorat atât noului trend de viață al societății – modul de petrecere a timpului liber cât și ca răspândirii saloanelor artificiale de bronzare (de nedorit din perspectiva actuală), odată cu stabilirea pielii bronzate ca ideal de frumusețe.

Câteva noțiuni de fizică

Din păcate, ca elevi în școala românească, mulți dintre noi nu am înțeles-o și ca atare nu am iubit orele de fizică, dar ne lovim de ea peste tot în viața de zi cu zi. Mai jos câteva lucruri importante de înțeles și simplificate la maxim.

Sursa naturală de radiație UV este Soarele.

Toate radiațiile electromagnetice ale Soarelui care ajung la suprafața Pământului sunt denumite spectru electromagnetic, care variază între 290 și 4.000 de nanometri. Acest spectru este împărțit după criteriul lungimii de undă în câteva domenii, de la frecvențele joase spre cele înalte.

Radiațiile UV propriu-zise sunt clasificate în funcție de lungimea de undă:

  • UVA, cea mai mare lungime de undă (320-400 nanometri),
  • UVB, lungime de unda medie (280 – 320 nanometri),
  • UVC, care este cea mai mica lungime de unda (100 – 280 nanometri).

Cu cât lungimea de undă este mai scurtă, cu atât radiațiile UV sunt mai dăunătoare. Din fericire pentru noi, UVC nu este capabilă să pătrundă prin atmosfera terestră.

UVB este a doua cea mai scurtă lungime de undă și principalul vinovat de arsurile solare. Este în mare parte absorbită de stratul de ozon, dar totuși trece prin ea (aproximativ 5%). Acesta dăunează stratului superior (epiderma) al pielii în doar 15 minute de expunere la soare.

Razele UVB sunt mai puternice sau mai slabe în funcție de poziția soarelui și prin urmare, de momentul zilei, de anotimp, de latitudinea geografică și de altitudine (crește cu 15% la 1.000m diferență de nivel).

De asemenea, radiația UVB este modificată de peisaj (stânci sau plajă), de nebulozitate, ceață, reflexia din zăpadă sau nisip. Jumătate din doza zilnică ajunge la noi între 11.00 – 13.00, zăpada reflectă între 80% – 90%, nisipul până la 50% și chiar la umbră fiind, doza zilnică de UV este încă posibilă (50%).

UVA este cea mai lungă lungime de undă, pătrunde cel mai adânc și sunt marea majoritate (peste 95%) a radiațiilor UV care traversează atmosfera terestră. Aceasta este forma de radiație care provoacă îmbătrânirea pielii (petele și ridurile), deoarece pătrunde adânc în straturile pielii (până la derm).

Razele UVA pot bronza pielea imediat și se pare că au legătură cu cancerul. Razele UVA, spre deosebire de celelalte, penetrează sticla și norii, provocând daune în zilele cu cer acoperit sau prin intermediul parbrizului.

Indicele UV

Indicele UV este o măsură internațională a intensității razelor UV naturale, definită de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Indicele este reprezentat de un număr de la 1 la 11+ și cu cât este mai mare, cu atât radiațiile sunt mai puternice. Ar trebui să ne protejăm neapărat de un indice UV de 3, iar de la un indice UV de 8 ar trebui să reducem timpul petrecut în aer liber.

Online se găsesc  mai multe website-uri cu sugestii/indicații de comportament în funcție de radiația UV.

Pe site-ul românesc de meteorologie sau pe WeatherOnline (UK) există și un indice al radiației ultraviolete ce acoperă și suprafața României, dar doar pentru zona urbană, nu și la munte.

Ce înseamnă acest indice:

Index UV 0-2

Un indice UV de 0 până la 2 înseamnă un pericol scăzut din cauza razelor UV ale soarelui pentru o persoană obișnuită.

Purtați ochelari de soare în zilele luminoase.

Dacă vă ardeți ușor, acoperiți-vă și folosiți o cremă de protecție solară cu spectru larg SPF 30+.

Fiți atenți la suprafețele strălucitoare, cum ar fi nisipul, apa și zăpada, care reflectă razele UV și sporesc expunerea.

Index UV 3-5

Indicele UV 3-5 înseamnă un risc scăzut de vătămare în urma expunerii neprotejate la soare. Persoanele cu pielea deschisă la culoare se pot arde în mai puțin de 20 de minute.

Purtați pălării cu boruri largi și ochelari de soare pentru protejarea ochilor. Folosiți întotdeauna o cremă de protecție solară cu spectru larg, SPF 30 cel puțin și purtați cămăși cu mâneci lungi atunci când vă aflați în aer liber.

Index UV 6-7

Indicele UV 6-7 înseamnă un risc moderat de vătămare în urma expunerii neprotejate la soare. Dar persoanele cu pielea deschisă la culoare se pot arde în mai puțin de 20 de minute.

Purtați pălării cu boruri largi și ochelari de soare pentru protejarea ochilor. Folosiți o cremă de protecție solară cu spectru larg, SPF 30 cel puțin și purtați cămăși cu mâneci lungi atunci când vă aflați în aer liber.

Nu uitați să protejați zonele sensibile, cum ar fi nasul și marginea urechilor. Protecția solară previne arsurile solare și unele dintre efectele dăunătoare ale soarelui asupra sistemului imunitar. Folosiți un balsam de buze sau o cremă de buze care să conțină o protecție solară.

Index UV 8-10

Indicele UV 8-10 înseamnă un risc ridicat de vătămare în urma expunerii neprotejate la soare. Persoanele cu pielea deschisă la culoare se pot arde în mai puțin de 10 minute.

Reduceți la minimum expunerea la soare în timpul orelor de prânz, între orele 10 și 16. Protejați-vă prin aplicarea generoasă a unei creme de protecție solară cu spectru larg de cel puțin SPF 30. Purtați îmbrăcăminte de protecție și ochelari de soare pentru a vă proteja ochii.

Când sunteți afară, căutați umbra. Nu uitați că apa, nisipul, pavajul și sticla reflectă razele UV chiar și sub un copac, lângă o clădire sau sub o umbrelă la umbră. Purtați cămăși cu mâneci lungi și pantaloni din țesături strânse. Razele UV pot trece prin găurile și spațiile din țesăturile tricotate lejer.

Index UV 11+

Indicele UV de 11+ înseamnă un risc foarte mare de vătămare în urma expunerii neprotejate la soare. Persoanele cu pielea deschisă la culoare se pot arde în mai puțin de 5 minute.

Toți cei care lucrează în natură (ghizii montani, monitori schi, instructori, salvatori montani…) ca și turiștii care stau mult timp în soare, sunt deosebit de expuși riscului.

Reduceți la minimum expunerea la soare în timpul orelor de amiază, între orele 10.00 și 16.00. Aplicați o cremă de protecție solară cu spectru larg SPF 30+ la fiecare 2 ore, mai frecvent dacă transpirați sau înotați.

Evitați să stați la soare cât mai mult posibil și purtați ochelari de soare care blochează 99-100% din toate razele UV (UVA și UVB). Purtați o pălărie cu boruri largi, care va bloca aproximativ 50% din radiațiile UV să ajungă la ochi.

*

Un mod simplu de a afla cât de mult ești expus la razele UV este de a-ți privi umbra proprie.

Dacă umbra este mai înaltă/lungă decât corpul (dimineața devreme și după-amiaza târziu), expunerea la UV este probabil mai mică.

Dacă umbra este mai scurtă decât corpul (în jurul prânzului), ești expus la niveluri mai ridicate de radiații UV.

Tipuri de piele

Nu toată lumea tolerează soarele la fel de bine. Capacitatea de autoprotecție a pielii noastre este determinată în primul rând de tipul de piele, cel mai mare organ uman.

Clasificarea tipurilor de la I la IV, care este încă uzuală și în prezent, completată ulterior de tipurile întunecate V și VI, datează de la profesorul Thomas Fitzpatrick (SUA), a fost publicată în 1975 și a servit inițial la îmbunătățirea planificării tratamentelor cu radiații medicale.

Tipul de piele I

Tipul celtic, roșcat, piele deschisă, timp de autoprotecție maxim 5 până la 10 minute, factor de protecție solară recomandat 50+ (protecție foarte ridicată).

Tipul de piele II

Tip nordic, blond, piele deschisă, timp maxim de autoprotecție de 10 până la 20 de minute, factor de protecție solară recomandat 30 până la 50 (protecție ridicată).

Tipul de piele III

Tip mixt, brunet, piele deschisă la culoare, timp maxim de autoprotecție de 20 până la 30 de minute, factor de protecție solară recomandat 20 până la 25 (protecție medie).

Tipul de piele IV

Tip mediteranean, piele brunetă, brun închis, timp maxim de autoprotecție 30-40 de minute, factor de protecție solară recomandat 15-20 (protecție medie).

În Cordillera Blanca (Peru) două fotografii la patru săptămâni distanță

Efectele severe ale radiațiilor UV

Înroșirea, umflarea și durerea până la formarea de vezicule (bășici) pe piele, adică simptome similare arsurilor, caracterizează bine-cunoscuta afectare acută a celulelor pielii și prin urmare, a ADN-ului acestor celule, cu reacția inflamatorie locală ulterioară.

În cazul arsurilor solare severe apar și alte simptome precum febră și stare de rău asemănătoare gripei. Loțiunile sau gelurile răcoritoare aduc alinare iar în cazurile grave, cu reacții sistemice precum febra, funcționează și analgezicele clasice precum Ibuprofen, acesta putând fi utilizat și pentru tratarea durerilor de cap la altitudine.

O prudență deosebită este necesară atunci când se iau medicamente fotosensibilizante. Prospectul se referă de obicei la aceste substanțe cu cuvintele „fototoxic” sau „fotosensibilizant”.

Radiațiile UV au, de asemenea, un efect imunosupresor, adică blochează sistemul nostru imunitar, lucru de care suferă toți cei infectați cu virusul herpes (Herpes simplex labialis), care erupe inevitabil în urma expunerii la soare.

Se adaugă grupul tot mai mare de persoane care urmează deja un tratament imunosupresor, după un transplant de organe, reumatism sau terapii împotriva cancerului de exemplu.

Așa-numita alergie solară este o reacție patologică a pielii la lumina soarelui, cu roșeață și bășici, adesea cu mâncărimi severe, pe părțile corpului expuse la soare.

Ce este cancerul de piele

Acest tip de cancer este singurul vizibil cu ochiul liber în stadii incipiente și prin urmare, poate fi diagnosticat. Se face diferența între două mari grupe de cancer de piele: negru și alb.

Melanomul malign sau cancerul de piele „negru” pornește de la celulele formatoare de pigment. Dacă este detectată prea târziu, în forma cea mai malignă poate provoca colonizare (metastaze) în ganglionii limfatici și în alte organe relativ repede.

Principalul factor de risc pentru apariția melanomului este numărul de arsuri solare, în special în copilărie și adolescență. Cea mai bună protecție poate fi obținută prin depistarea timpurie, cu autocontrol regulat al pielii pentru depistarea de noi modificări și examinări anuale de către medicul dermatolog.

Cancerul de piele „alb” numit ”bazaliom” respectiv ”spinaliom” în limba română, este deosebit de relevant pentru alpiniști.

Expunerea cumulată la razele UV de-a lungul vieții prin muncă și în timpul liber (inclusiv în saloanele de bronzare), cu o perioadă de latență de 20-30 de ani, este factorul decisiv în dezvoltarea a ceea ce este deja cea mai frecventă formă de cancer la persoanele cu pielea albă.

Acesta poate fi descris acum ca o altă epidemie globală, fiind așteptate – conform unor estimări prudente – rate de creștere de 5%-7% pe an, în următorii 20 de ani.

Din păcate, oricine poate dezvolta cancer de piele. Însă, riscul este mai mare pentru persoanele care:

  • au pielea deschisă la culoare și cu pistrui, mai ales dacă pielea se arde ușor,
  • au păr roșcat sau blond și ochi albaștri sau verzi,
  • au un istoric de expunere crescută la soare și alte surse de radiații UV,
  • merg des la solar,
  • au un sistem imunitar slăbit,
  • au multe alunițe pe piele,
  • au un istoric familial sau personal de cancer de piele,
  • au alte afecțiuni ale pielii.
În ultima tabără (6.200m alt.) de pe Pik Lenin/Ibn Sina (7.134m), Pamir. Asia Centrală

Radiațiile UV: protecție și prevenire

Protecția solară eficientă, evitarea expunerii, îmbrăcămintea și cremele pot preveni arsurile solare și efectele tardive.

Evitarea expunerii

Deoarece radiațiile UV depind în primul rând de poziția soarelui, jumătate din doza zilnică de radiații UV este reprezentată de orele amiezii, între 11.00 – 13.00. Evitarea expunerii între aceste ore este jumătate din bătălie!

Îmbrăcămintea

Îmbrăcămintea, inclusiv casca de alpinism pe cap, este cea mai simplă și mai importantă formă de protecție solară – și nu numai pentru alpinism! Textilele speciale care protejează împotriva radiațiilor UV sunt testate și etichetate în conformitate cu EN 13758-1.

Ochelarii de soare îndeplinesc, de asemenea, o importantă funcție de protecție pentru ochi. Modelele adecvate sunt testate în conformitate cu EN 1836.

Cremele

Cremele moderne de protecție solară constau dintr-o bază, cum ar fi crema, loțiunea, gelul sau spray-ul, care este de preferință adaptată la tipul de piele și care conține între 4% – 40% substanțe filtrante UV.

Aceste filtre sunt:

  • Fizice: pigmenții minerali oxid de fier sau oxid de titan, care reflectă lumina UV,
  • Chimice: care absorb lumina UV și o transformă în căldură cu energie mai mică.

Începând cu anii 1960, eficiența protecției UV a fost exprimată ca factor de protecție solară (SPF – Sun Protection Factor).

SPF-ul reprezintă raportul dintre doza minimă de radiație care produce eritemul (roşeaţa) pielii protejată cu cremă respectivă şi doza minimă care produce înroşirea pielii neacoperită de nici o cremă. Pe scurt, SPF-ul reprezintă unitatea de măsură a eficienţei produselor pentru protecţie solară.

Se referă doar la partea radiației UVB deoarece nu există o metodă de testare adecvată pentru UVA; cu toate acestea, produsele moderne de protecție solară cu logo UVA ating cel puțin o treime din factorul de protecție solară în domeniul UVB.

În plus, astăzi sunt oferite clasificări standardizate ale categoriilor de protecție:

  • scăzută (SPF 6 – 10),
  • medie (SPF 15 – 25),
  • ridicată (SPF 30 – 50)
  • foarte ridicată (SPF 50+).

Toate cremele se pot numi ”impermeabile” dacă mai oferă cel puțin 50% din protecție după două contacte de douăzeci de minute cu apa.

Eficacitatea produselor de protecție solară este bine documentată în laborator. Dar numai cei care sunt acoperiți în mod corespunzător cu cremă au o protecție ce corespunde factorului specificat de protecție.

Cercetări în domeniu se fac în mod constant. În ultimii ani, protecția în gama UVA a fost îmbunătățită, noi substanțe filtrează în infraroșu și în gama luminii albastre (lumina vizibilă de înaltă energie de pe ecrane, care poate juca un rol în îmbătrânirea pielii).

Alte substanțe vechi, cum ar fi octocrilenul, sunt din ce în ce mai des interzise din cauza toxicității lor pentru mediul acvatic.

În orice caz, expunerea rezonabilă la soare este cea mai importantă parte a prevenirii cancerului de piele.

Pentru că pielea noastră nu uită nimic.

*

Dacă ți-a plăcut acest articol pe tema mersului în natură, ești invitatul meu să îți exprimi părerea în comentarii într-un mod decent.

De asemenea, pot fi contactat și pe Facebook sau Instagram.

Surse:

În lb. română:

Regina MariaMedlife

Wikipedia și aici

Cancer de piele.ro

CSID.ro – Romedic

Info bronzare

Meteo România

În lb. engleză

Weather Online

Melanoma.org

Stouchlighting

În lb. germană

Bergundsteigen 118/202

* titlul articolul mi-a fost sugerat de articolul în lb. germană ”Hautkrebs am Berg: Die Schattenseiten des Lichts” de Erik Müller

La nord de Cercul Polar în Laponia suedeză

Categorii: Alpinism în România, Alpinism internațional, Educație și etică alpină, Schi de tură | Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , | 1 comentariu

Navigare în articol

Un gând despre „Expunerea la soare pe munte. Partea întunecată a luminii*

  1. Ruxandra

    Meteoblue au disponibile prognoze si pt zona montana (poti sa-ti alegi punctul pe harta, latitudine + longitudine) si in descrierea de sub prognoza grafica mentioneaza si indexul UV atunci cand nu-s nori. Nu-i perfect, dar nici nu-i nimica.

    E interesant ca spui ca de la un indice UV de 8+ trebuie redus timpul petrecut in aer liber – 5000m in zona temperata cu cer senin e indice UV de 15-16. Macar e scala lineara, nu exponentiala :)) Ce is curioasa e cum se descurca lumea cu expunerea la ultraviolete in „zi de vara pana-n seara” la altitudine, tinand seama de faptul ca cremele solare trebuie reaplicate odata la 4-6h, si ca turele astea tin de la 4 ore inainte de rasarit pana la 4 ore dupa apus uneori.

    Daca pot sa sugerez o completare, ar fi efectul radiatiilor UV asupra ochilor – sunt mult mai sensibili ca pielea, deci problemele apar mult mai repede. Am un amic care aproape s-a ales cu probleme permanente de vedere dupa o zi in Pirinei. In Carpati am observat ca ma descurc cu ochelari de vedere heliomati pana la cat3 (plus gluga si casca iarna, ceea ce taie din iluminarea laterala). La recomandarea ta, am discutat cu doamna doctor oftalmolog si alpinist de altitudine Laura Mares, mi-a spus ca la peste 3500m is obligatorii ochelarii cat4 fara mari spatii libere intre lentile si piele (deci ceva gen Julbo Sherpa). Asta iti face viata dificila ca purtator de ochelari de vedere care nu suporta lentilele de contact – trebuie sau inlocuite lentilele din niste Julbo cu lentile de vedere cat4 (multe sute de euro, la prescriptia mea….) sau folosit niste ochelari cu lentile cat4 care incap peste aia de vedere. Asta inseamna vizor de schi (nu comod de purtat 4 zile in tabara de baza) sau alde Julbo cu baffle-urile laterale prelungite cumva. Am ales optiunea a doua pentru comoditate si pentru ca, ca astronom amator, aveam deja ceva velur negru autoadeziv prin casa, dar vedem dupa Kazbek daca chiar merge :))

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.

%d blogeri au apreciat: