Rucsacul ABS


(material completat și adus la zi în noiembrie 2011)

Inițialele ABS provin de la Avalanche Balloon System, iar rucsacul cu ABS este la ora actuală (2011), cea mai bună metodă de salvare din avalanșe și singura care îți dă șanse de supraviețuire 97%!

Dacă procentul de supraviețuire pare SF, ei bine, nu este așa, spre bucuria noastră, a celor care mergem pe munte iarna, ca alpiniști sau schiori!

Bineînțeles, nu este 100%, dar este un procent de supraviețuire cu mult mai mare decât oricare alt dispozitiv pentru avalanșe existent azi (care oferă șanse de supraviețuire, în cel mai bun caz, în jur de 40%!).

Iar asta nu o spun eu, nici măcar producătorii rucsacului ABS. O spune unul din cele mai faimoase și consacrate institute pentru studierea zăpezii și avalanșelor din lume, de la Davos (Elveția).

Din sezonul 2010/2011, rucsacul ABS și serviciile post-vânzare (de reumplere, verificare, instruire) au devenit disponibile și în România, prin intermediul magazinului Rucksack  care este specializat în distribuirea de echipament tehnic deosebit, de înalt nivel.

Astfel, cei care se expun în mod constant avalanșelor (schiori, alpiniști, ghizi, instructori, monitori, salvatori) dar și cei care doresc să fie mai siguri pe munte, iarna, își pot achiziționa acest echipament care îți ”dă aripi” când urci sau cobori pe o vale de abrupt.

CE ESTE DE FAPT RUCSACUL ABS

În primul rând, trebuie spus că nu este doar un rucsac… Este un echipament individual de protecție care îți poate salva viața într-o avalanșă de zăpadă! De aceea, o comparație simplistă cu un rucsac este total eronată!

Poți să îți consideri rucsacul ABS, ”cel mai bun prieten” al tău într-o avalanșă, de care nu trebuie să te desparți indiferent de tipul, forța și mărimea avalanșei!

În ceea ce privește construcția efectivă a rucsacilor cu ABS.

De-a lungul anilor, sistemul rucsacilor ABS a evoluat permanent, ajungându-se astăzi la rucsaci modulari, cu compartimente variabile de bagaje.

Este vorba de modelele de ultimă oră produse de ABS,  Vario și Powder.

Acești rucsaci sunt formați din următoarele elemente:

a. O unitate de bază (spatele de rucsac, BU), detașabil de compartimentul de bagaje.

Unitatea de bază este prevăzută cu centură de brâu, cu cataramă metalică, care să reziste la torziune și cu o chingă extra, care se fixează pe unul din picioare, pentru a împiedica bascularea peste cap a rucsacului.

Pe această unitate de bază sunt montate două baloane gonflabile (sistemul ”twin”), în două buzunare laterale special concepute.

Fiind două baloane, în cazul în care se sparge unul, rămâne celălalt. În plus, aceste baloane au un rol important în poziționarea corpului în timpul curgerii zăpezii.

b.  Un sistem de activare (de umplere, AU) a baloanelor cu aer, format dintr-un trăgaci fixat pe breteaua rucsacului (unității de bază) și o butelie de aer sub presiune, încastrată în spatele rucsacului (unității de bază).

Buteliile de aer comprimat sunt din oțel (mai ieftine dar mai grele) sau din carbon (mai ușoare dar mai scumpe). Ele sunt special gândite pentru a funcționa doar pe sistemul ABS, nefiind compatibile cu alte sisteme care au apărut recent pe piață.

c. Un compatiment de depozitate – rucsacul propriu-zis, cu volum variabil (la modelul Vario există 8, 15, 18, 25, 40, 55 litri) ce se fixează pe unitatea de bază. În funcție de volumul necesar în tură, pe unitatea de bază se fixează rucsacul de care avem nevoie.

Datorită multiplelor variante, modelul Vario este recomandat celor care merg atât în ture scurte, cât și în ieșiri mai lungi, unde este nevoie de un rucsac mai mare.

Modelul Powder este dedicat celor care fac ture de o zi, pe culoare și văi dificile, cu bagaj minim (dar maximă  protecție la avalanșe!)

Pe piață există și modele de rucsaci ABS  cu spatele fix, un astfel de model fiind  EscapeAcestea au fost gândite pentru cei care ies pe munte în ture mai scurte și mai ”light”, pe văi de abrupt și nu au nevoie de volume diferite la rucsac, fiind din această cauză ceva mai ieftin.

La aceste modele, baloanele gonflabile și unitatea de activare sunt fixate direct pe rucsacul propriu-zis (buzunare laterale + spate). Ca urmare, o parte din zona compartimentului pentru depozitare este ocupată, iar rucsacii au un volum mai mic (4, 10, 15 litri).

CUM FUNCȚIONEAZĂ RUCSACUL ABS

În momentul în care pleacă o avalanșă, omul activează sistemul de salvare. Această activare se face manual (se trage de mânerul atârnat de breteaua rucsacului) sau electronic, de la distanță (în cazul în care AU-ul este cu acest tip de activare și există o altă persoană – ghidul – care rămâne lucidă în primele secunde pentru a apăsa butonul).

Indiferent de modul de activare, se declanșează o mini-explozie și cele două baloane se umflă rapid (2 secunde), cu un volum total de 170 litri de aer din butelia fixată pe rucsac.

Datorită volumului mult mai mare şi a unei densităţi mai mici, omul prins în avalanșă rămâne la suprafață, ca urmare a fenomenului de ”segregare inversă”. Acest fenomen funcționează în toate tipurile de zăpadă.

Segregarea inversă este un fenomen foarte interesant și ușor de verificat: într-o masă de cristale în mișcare (nisip sau mălai, de exemplu), corpurile cu volum mai mare de 1,5 ori greutatea proprie  (pietricele sau boabele de fasole) se ridică întotdeauna la suprafață.

Avalanșa de zăpadă este o masă de cristale într-o mișcare de rotație foarte mare. În această mișcare, toate corpurile cu un volum și suprafață mai mare sunt ridicate la suprafață, datorită cristalelor mai mici care intră dedesubt.

Dar pe măsură ce scade viteza de mișcare a zăpezii și forța de segregare inversă se micșorează, astfel încât la final – dacă nu are rucsac ABS pentru menținerea flotabilității, omul rămâne îngropat sub zăpadă.

În plus, un alt lucru esențial la purtătorii de rucsaci ABS. Datorită pernelor gonflabile, corpul uman rămâne în poziție orizontală cât timp curge zăpada,  considerată cea mai bună și confirmată de rata mare de supraviețuitori, ceea ce scade și șansele de torsionare și lovire.

CE SPUN STATISTICILE

Pentru că un astfel de echipament a dat naștere, de-a lungul anilor, la numeroase discuții cu privire la eficiența lui, producătorii au apelat și apelează în mod constant, la părerile și statisticile diferitelor instituții de studierea avalanșelor recunoscute oficial și mai ales, imparțiale.

Din fericire, rucsacii ABS sunt la ora actuală, singurul sistem de salvare din avalanșă ce folosește fenomenul de segregare inversă (sistemul gonflabil) care are și rezultate concrete, statistice, adunate în ultimii 25 de ani.

Dar înainte de a da drumul la cifre, câteva lucruri despre sistemele de salvare din avalanșă existente în acest moment pe piața mondială.

Ceea ce există acum, se poate împărți în trei mari categorii, în funcție de mecanismele de acționare:

a.    Dispozitive care au ca scop prevenirea sau reducerea profunzimii îngropării în zăpadă (precum rucsacul ABS despre care vorbesc în acest material);

b.    Dispozitive care au ca scop reducerea timpului îngropării sub zăpadă (DVA-urile, balonul de avalanșă);

c.    Dispozitive care au ca scop prelungirea timpului de supraviețuire sub zăpadă (Avalung).

Șansele de supraviețuire a unei persoane prinse în avalanșă, depind de câțiva factori:

– traumatisme, apărute ca urmare a presiunii mecanice a zăpezii, impactului cu stânca sau căderii în gol,

– posibilitatea victimei să respire,

– cât de rapid este dezgropat/scos din zăpadă capul victimei,

– existența sau nu a pungii de aer sub zăpadă,

– hipotermia,

– altele.

Statistice făcute de Institutul federal de studierea zăpezii și a avalanșelor (SLF – Elveția) arată că aproximativ 75% din cei surprinși de avalanșă au murit datorită asfixierii, 15-20% ca urmare a unor lovituri fatale, 5-10% datorită hipotermiei și a altor factori.

Ca atare, principalul scop al tuturor echipamentelor de salvare din avalanșă, este de a preveni (reduce) timpul de îngropare sub zăpadă și respectiv sufocarea, cauza a 75% din decese.

Cel mai simplu mod de a preveni sufocarea sub zăpadă este… să nu te lași îngropat!

Inventarea DVA-urilor (1968, SUA) și utilizarea lor la scară largă, a avut câteva urmări pozitive concrete:

– Timpul de îngropare a scăzut de la 2 ore (!) la 35 minute;

– Rata de mortalitate a scăzut de la 76% la 66%.

Prin comparație, utilizarea rucsacilor ABS a avut următoarele efecte:

– Procentul de persoane îngropate a scăzut de la 39% la 16,2%;

– Rata de mortalitate a scăzut de la 23% la 2,5%

Diagrama Brugger-Falk (2002) ilustrează șansele de supraviețuire în funcție de timpul de îngropare. Ea arată că după 18 minute sub zăpadă, șansele de găsire în viață scad foarte mult.

Timpul necesar pentru a localiza persoana îngropată, la care se adaugă timpul de săpare în zăpadă, sunt elemente extrem de importante ce limitează șansele de succes în cazul utilizării DVA-urilor (+ lopată, sondă).

Dau mai jos o altă statistică generală, privind șansele de supraviețuire în funcție de sistemele de salvare folosite:

– fără nici un sistem de salvare: 8 persoane din 10, morți (80% decedați);

– cu DVA + lopată, sondă: 8 persoane din 12, morți (66% decedați);

– mortalitate fără rucsac ABS: 1 din 4, morți (25% decedați);

– mortalitatea cu rucsac ABS: 1 din 40, morți (2,5% decedați);

Cu alte cuvinte, dacă dintre cei care folosesc DVA-urile, doar 4 din 12 persoane supraviețuiesc (8 morți), în cazul folosirii rucsacilor ABS aproape toți vor supraviețui (0,3 morți)!

Statisticile vorbesc foarte clar și fără echivoc.

Cel mai probabil, rucsacul ABS va împiedica îngroparea totală sub zăpadă, a utilizatorului, în timp ce toate celelalte dispozitive presupun îngroparea totală pentru a intra în acțiune.

TEORIA COMPENSĂRII RISCULUI

Utilizarea unor echipamente de protecție performante a dus, în multe sporturi (mtb-ul de exemplu), la creșterea riscului asumat de respectivele persoanele, fenomen cunoscut sub numele de ”teoria compensării riscului”. Adică, dacă te simți mai bine protejat, atunci îți asumi mai multe riscuri.

Cu alte cuvinte, fiind echipați cu un echipament atât de performant ca rucsacul ABS, am putea fi tentați să ne avântăm pe orice fel de pantă, asumându-ne riscuri mult prea mari.

Trebuie știut foarte clar că toate dispozitivele de salvare din avalanșă – inclusiv rucsacul ABS, nu vor înlocui niciodată experiența alpină. În fața riscurilor existente pe munte nu putem decât să acționăm defensiv, indiferent de cât de multe dispozitive tehnice avem în dotare.

Toate dispozitivele pentru salvarea din avalanșă – inclusiv rucsacul ABS, nu fac decât să reducă riscul decesului în avalanșă. Nici unul nu îl poate elimina complet.

Respectul față de munte și capacitatea de identificare a riscurilor naturale întâlnite pe munte, sunt și vor rămâne în continuare cele mai importante elemente de securitate.

DATE STATISTICE 2010

Acestea au fost realizate de institutul federal pentru studierea avalanșelor (SLF, Davos, Elveția)  și cuprinde date din următoarele zone: țările din zona Alpilor, Georgia (Caucaz), Rusia (Urali), Statele Unite, Slovacia (Tatra) și Danemarca.

Statistica SLF mi-a fost furnizată de către producătorii ABS, fiind publicată pentru prima dată în limba română, în acest articol. Cei care doresc să afle mai multe informații privind această statistică extrem de actuală (inclusiv iarna 2009/2010), sunt rugați să mă contacteze personal.

Numărul total al celor care au avut rucsaci ABS într-o avalanșă, despre care SLF are informații documentate la momentul publicării statisticii este de 295 persoane (în 249 avalanșe).

Dintre acestea, 262 de persoane au activat sistemul ABS și baloanele s-au umflat. În restul de 33 de cazuri, sistemul nu s-a activat și nu funcționat datorită unor erori umane (24 cazuri) și tehnice (9 cazuri):

Din cele 262 persoane care au activat sistemul ABS:

– 120 persoane au rămas la suprafață (12 accidentați, nici un mort),

– 96 persoane îngropate parțial (12 accidentați, nici un mort),

– 24 persoane îngropate total, dar cu airbag-ul la suprafață (5 accidentați, 2 morți),

– 7 persoane îngropate cu tot cu airbag (5 morți),

– persoane cu grad de îngropare necunoscut: 15 (4 accidentați, nici un mort).

Cele 33 de persoane accidentate au fost lovite astfel:

– zero persoane la cap și coloană cervicală,

– 2 persoane la torace: 2 persoane,

– 18 persoane la extremități (mâini/picioare),

– 13 persoane au avut alte lovituri minore (contuzii).

Cele 7 persoane cu rucsaci ABS au decedat în avalanșă din următoarele cauze:

– îngropat de o a doua avalanșă: 2 persoane,

– îngropat de o avalanșă foarte mare: 3 persoane,

– în urma loviturilor primite în timpul avalanșei: 2 persoane

Au existat și câteva situații în care airbag-ul s-a umflat parțial sau deloc, din cauze:

– umane: 24 cazuri,

– tehnice: 9 cazuri.

Cele 24 de erori umane au fost cauzate de:

– neexistența sistemului de activare pe rucsac: 4 cazuri,

– nedeclanșare ca urmare a blocajul psihologic: 18 cazuri,

– nedeclanșare intenționată: 2 cazuri.

Cele 9 cazuri de probleme tehnice au fost următoarele:

– nu s-a umflat airbag-ul: 4 cazuri,

– s-a umflat parțial airbag-ul: 3 cazuri,

– s-a rupt airbag-ul: 2 cazuri

În aceleași avalanșe amintite mai sus, în care au supraviețuit peste 97% din persoanele cu rucsaci ABS (255 din 262), au fost prinse și 67 persoane fără acest rucsac ABS. Dintre acestea au murit 17 persoane (25%).

Personal, am găsit cel mai relevant în privința utilității rucsacului ABS graficul de mai jos:


În completarea informațiilor despre rucsacii ABS, vă invit să urmăriți două filmulețe extrem de interesante:

film 1

film 2

Surse folosite pentru redactarea acestui articol:

1. Analysis of Avalanche Safety Equipment for Backcountry Skiers (JAHRBUCH 2002), Austrian Association for Alpine and High Altitude Medicine, Hermann Brugger, Markus Falk

2. Avalanche Rescue Systems in Switzerland: Experience and Limitations
Frank Tschirky, Bernhard Brabec, Martin Kern, Swiss Federal Institute for Snow and Avalanche Research

3. Documented avalanche accidents with ABS Avalanche Airbag, August 2010, Swiss Federal Institute for Snow and Avalanche Research

Categorii: Echipament - cărți, Instruire în alpinism | Etichete: , , , , , , , , , | 4 comentarii

Navigare în articol

4 gânduri despre „Rucsacul ABS

  1. Gabriel

    Foarte tare.Auzisem despre rucsacul cu airbag-uri dar nu mi-a dat prin cap,la acel moment că s-ar putea cumpăra din România.Si-n afară de asta pretul de 355 lei pentru rucsacul de 50l (ca si celelalte) nu mi se pare deloc exagerat, cum insinuati :)…sau o fi o problema de marcketing:)…ca preturile la rucsaci simpli tot la acelasi scor este…ori n-am mai dat eu demult prin magazine, desi tin minte ca asta vara un Vaude era la dublu;)

  2. Dana

    Daca se poate, te rog pune si buton de facebook la share.

  3. Pingback: 5. Precautii utile | Dinu Mititeanu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.

%d blogeri au apreciat asta: