Vandalizare trasee de cățărare în Măcin


(scris fără diacritice în prima parte)

Acum doua saptamani, trei indivizi din Buc. si Iasi au furat cateva urechi FIXE din topul unor trasee de catarare pentru copii si incepatori (traseele Patratel si Piticot) din valea Racova. In locul lor au lasat niste gunoaie din tabla indoita.

In weekendul care tocmai a trecut, aceeasi trei indivizi au fost prinsi in Macin – valea Racova, unde gaureau de zor, amenajand trasee si regrupari existente integral cu mobile sau mixt ancore/mobile, folosind aceleasi gunoaie manufacturate pe post de ancore.

Din pacate, eu nu am fost de fatza pentru a discuta direct cu ei, intalnindu-se cu alti cataratori locali.

Acesti indivizi sunt invitati pe aceasta cale pasnica, sa se abtina in viitor de la orice alta actiune de furt sau gaurire in zona Macin. Daca au ceva gunoaie pe post de ancore si nu au unde sa si le bage, le pot sugera cateva locuri, unde este mai simplu si nici nu vor avea nevoie de bormasina.

Legat de zona Dobrogea in general si Macin in special, readuc aminte cateva aspecte:

– toate traseele de catarare se afla in zone cu statut special (rezervatie naturala in cheile Dobrogei si parc national in Macin).

Activitatea de catarare inca nu este pe deplin acceptata de cei care administreaza aceste zone si orice activitate haotica de catarare si gaurire a stancii, nu va duce decat la degradarea relatiilor dintre cataratori si administratori;

– pentru ca stilul de catarare promovat de ani de zile, in zona Dobrogea, este “clean climbing”, inca de acum 10 ani in zona s-a adoptat un Cod Etic de Catarare.

Discutat si adoptat de cataratorii locali, cei care merg frecvent in zona, codul este un document ce “reglementeaza” modul in care ne cataram cu totii in aceasta zona (cataratori locali sau nu). In special, modul in care se deschid noi trasee si se reamenajeaza traseele vechi.

Este bine ca cei care vor sa vina prin Dobrogea la catarare, inainte sa-si arunce un ochi pe acest document, sa afle despre ce este vorba;

– aparenta lipsa de protectii din anumite trasee de catarare nu inseamna, in Dobrogea, ca traseul respectiv este prost echipat.  Inseamna doar ca traseul a fost urcat si este in continuare parcurs cu protectii mobile.

In incheiere, pentru a fi clar pentru toata lumea:

– toate pseudo-ancorele montate recent de ”vajnicii cataratori romani” carora le tremura chilotii pe traseele de gradul 4 cu mobile (Hornul Negru – traseu scoala integral cu mobile, unde s-au montat zilele trecute ancore in regrupare) vor fi taiate si eliminate din perete.

Aceeasi soarta vor avea toate ancorele, de firma sau nu, montate in zona fara a se contacta si discuta in prealabil cu cataratorii locali. De aceea, pentru a se evita munca in van de doua ori si risipa de material si bani, va rugam sa contactati inainte de orice, comunitatea locala de cataratori.

Mulțumesc!

SCURT ISTORIC

Cățărarea în Măcin și în Dobrogea, în general, se practică de la începutul anilor 80, cunoscând o dezvoltare mai puternică începând cu mijlocul anilor 90. Eu am fost unul din artizanii dezvoltării acestei activități atât în munții Măcin, cât și în cheile Dobrogei.

Împreună cu alți colegi de coardă, de-a lungul anilor am deschis mai multe trasee de cățărare cap de coardă (majoritatea cu mobile sau pe pitoane) și am amenajat multe alte linii în rapel, cu ancore.

În afară de traseele deschise/amenajate de cei din Galați, în zonă au mai apărut și alte câteva linii deschise în stilul de cățărare specific zonei, precum ”Tzatziki” (B. Dudău), ”Fisura cu păr” (G. Stroie) sau traseele ”Ares” si ”Diana” (L. Anghel), toate parcurse la premieră cu mobile de către cățărători din alte zone ale țării.

Promovarea cățărării cu mobile , ca stil specific zonei Dobrogea, este o activitate ce se desfășoara în mod constant de aproximativ 10 ani, de când a fost adoptat de către cățărătorii locali (cei activi în acel moment și grupați în cadrul Clubului Alpin Galați), Codul Etic de Cățărare în Dobrogea (CEC).

De-a lungul acestor ani, cățărarea cu mobile în zona Dobrogea a întâmpinat numeroase obstacole, pornind de la problemele de acces pentru cățărare în zonele protejate (rezervație naturală – cheile Dobrogei și parc național – munții Măcin) probleme încă nesoluționate definitiv… și terminând cu montarea greșită și de-aiurea, de ancore de o calitate îndoielnică, manufacturate, de către alți cățărători (două episoade în 2003, cu cățărători din Galați și București și un episod în 2008 cu un cățărător – alpinist utilitar din Constanța).

Începând din 2003, în zona Măcin au început să fie montate ancore FIXE, în cadrul proiectului Proclimbing, proiect realizat de Frank Schobel, Leslie Fucsko si Florin Ularu. Activitatea de amenajare cu ancore a fost continuată ulterior, de către subsemnatul împreună cu alți colegi de coardă din zonă.

Furtul de ancore este un sport popular prin România, această problemă fiind mai veche în Măcin.

Categorii: Educație și etică alpină | Etichete: , , , , , , , , , , , | 1 comentariu

Navigare în articol

Un gând despre „Vandalizare trasee de cățărare în Măcin

  1. Octav Fatulescu

    Stau si ma intreb unde se va ajunge in ritmul asta……sau ce ar trebui sa se intample cu pseudo cataratorii cu „initiativa”,sa se opreasca….

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.

%d blogeri au apreciat asta: